Decalogul unui copil autist. 10. IUBEŞTE-MĂ NECONDIŢIONAT!


Lasă deoparte dojenile şi remarcile de felul: „dacă ai fi făcut şi tu asta…” şi „tu de ce nu poţi?”. Nici tu, la rândul tău, nu ai fost exact aşa cum şi-ar fi dorit părinţii tăi şi au fost momente în care i-ai dezamăgit… Ai fi vrut să îţi amintească asta mereu?
Nu eu am ales să fiu un copil autist!
Aminteşte-ţi că asta mi se întâmplă mie, nu ţie.
Fără sprijinul tău, şansele ca eu să devin o persoană independentă şi de succes sunt foarte mici.
Cu sprijinul şi cu îndrumarea ta, posibilitatea este mai mare decât crezi acum.
Trebuie să trăim în jurul a trei cuvinte, amândoi, şi tu, şi eu: RĂBDARE! RĂBDARE! RĂBDARE!
Priveşte autismul meu mai degrabă ca pe un alt fel de abilitate, decât ca pe o dizabilitate. Ceea ce poate trece drept o slăbiciune, tu încearcă să o vezi drept o sursă de putere. Poate nu ştiu să mă uit în ochii cuiva sau să port o conversaţie grozavă, dar ţi-ai dat seama că eu nu mint, nu trişez la jocuri şi nu îi judec pe alţii?
Mă bazez pe tine. Tot ceea ce eu aş putea eu deveni se va întâmpla doar dacă am sprijinul tău.
Fii avocatul meu, ghidul meu, iubeşte-mă pentru ceea ce sunt şi vom vedea împreună cât de departe putem ajunge.

Iubeşte-mă necondiţionat, pentru ceea ce sunt, şi nu mă judeca, pentru ceea ce nu voi ajunge niciodată!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s