Una din cauzele autismului: Numărul insuficient de bacterii utile în microflora intestinală


Una dintre cauzele autismului a fost descoperită recent de oameni de ştiinţă care au comparat microflora intestinală a copiilor autişti cu cea a copiilor sănătoşi. Lipsa de bacterii intestinale utile pare să joace un rol important în dezvoltarea bolii, informează, luni, cotidianul rus Gazeta.ru.

Autismul este o boală deloc rară, însă acest lucru nu o face mai puţin enigmatică. Potrivit unor date, ea afectează un copil din cincizeci, mai mult băieţi decât fete. Boala începe să se manifeste la vârsta de un an-un an şi jumătate, iar uneori mai târziu, când devin sesizabile particularităţile de comportament, ale interacţionării cu cei din jur. Autiştii sunt închişi într-o lume a lor, evită contactele, însă dezvoltarea lor intelectuală este adesea chiar mai bună decât a altor copii de aceeaşi vârstă, scrie Agerpres.
Specialiştii se chinuie să afle de ce în ultima vreme incidenţa cazurilor de autism înregistrează o creştere vertiginoasă la nivel global. Până acum ei nu au ajuns la un numitor comun în ceea ce priveşte cauzele acestui lucru.
Fără îndoială, în apariţia îmbolnăvirii un rol important îl joacă şi factorii genetici, însă cercetătorii nu au descoperit deocamdată gene concrete legate de autism. Pe de altă parte, specialiştii caută cauzele în factori externi: fie că este vorba de alimentaţie, de poluarea mediului înconjurător sau de vaccinuri. Este destul de greu de determinat modul în care aceşti factori influenţează dezvoltarea copilului.
Între timp, se ia în calcul încă un aspect: posibila influenţă a microflorei intestinale. După cum explică oamenii de ştiinţă, multe dintre bacteriile patogene care se află în intestin şi care conţin lipopolizaharide în structura peretelui celular pot afecta diverse ţesuturi, inclusiv creierul.
Lipopolizaharidele provoacă iritaţii care sporesc permiabilitatea barierei hemato-encefalice dintre sânge şi creier, astfel că în creier pot ajunge substanţe nocive.
Gazeta.ru precizează că microflora intestinală este în prezent un domeniu de cercetare la modă. Microflora are o influenţă foarte mare asupra funcţionării organismului uman, nu doar a tranzitului intestinal şi metabolismului, ci şi asupra funcţionării sistemului imunitar şi a celui nervos. Totalitatea genelor tuturor acestor bacterii este de sute de ori mai mare decât genomul omului, astfel că oamenii de ştiinţă vorbesc despre ‘al doilea genom’ care funcţionează in interior.
Microflora intestinală conţine numeroase tipuri de bacterii ce formează comunităţi microbiene. Majoritatea bacteriilor din microflora intestinală sunt utile şi necesare, se află într-o simbioză cu organismul uman, chiar dacă se întâlnesc şi bacterii patogene. Totodată, se păstrează un echilibru: cu cât mai mulţi ‘locatari’ utili există în intestin, cu atât mai puţine sunt şansele celor dăunători de a-şi manifesta efectele nefaste.
De altfel, microflora intestinală a copiilor autişti a fost deja studiată, însă s-a atras atenţia doar asupra bacteriilor patogene: numărul acestora s-a dovedit mai mare la astfel de copii decât la cei sănătoşi. Probabil, aceasta este cauza faptului că persoanele bolnave de autism au mai des probleme de stomac şi tranzit intestinal.
Un nou studiu realizat sub conducerea Rosei Krajmalnik-Brown de la Universitatea din Arizona se concentrează pe analizarea bacteriilor intestinale utile la copiii bolnavi de autism. Rezultatele acestui studiu au fost publicate în revista PLoS ONE.
Oamenii de ştiinţă au cercetat microflora intestinală a 20 de copii bolnavi de autism şi 20 de copii sănătoşi, cu vârste cuprinse între 3 şi 16 ani. ADN-ul bacterian intestinal a fost supus pirosecvenţierei: o metodă modernă, ce permite evaluarea diversităţii microbiene a florei intestinale.
S-a dovedit că o biodiversitate redusă a microflorei intestinale se află în corelaţie cu simptomele pronunţate de autism. La toţi cei 20 de copii bolnavi de autism, bacteriile intestinale erau mai puţin diversificate decât la copiii sănătoşi.
În afară de aceasta, la autişti este redus numărul de bacterii de trei tipuri: Prevotella, Coprococcus şi Veillonellaceae. Aceste trei tipuri reunesc bacterii din grupuri extrem de importante, responsabile pentru descompunerea hidrocarburilor şi pentru fermentaţie. Ele joacă un rol cheie în întreaga floră microbiană a intestinului. Cel mai mult la copiii autişti lipseau bacterii de tip Prevotella, probabil cea mai importantă din microflora intestinală, cea care formează baza comunităţilor microbiene ale copiilor sănătoşi.
‘Considerăm că abundenţa de bacterii de tip Prevotella este un indicator al unei microflore sănătoase, care depinde inclusiv de o alimentaţie sănătoasă’, subliniază Krajmalnik-Brown.
Este semnificativ faptul că particularităţile bacteriilor intestinale ale copiilor bolnavi de autism corelau într-o măsură mai mare cu simptomele de autism, decât cu probleme de stomac şi tranzit intestinal. Din acest motiv, cercetătorii sunt de părere că analiza microflorei intestinale poate fi utilizată ca un biomarker pentru riscul de autism. A avea un biomarker care să releve acest risc încă înainte de apariţia schimbărilor de comportament este extrem de util pentru depistarea precoce a bolii, pentru că în stadiu incipient aceasta poate fi tratată.
Oamenii de ştiinţă speră, de asemenea, să facă încă un pas şi să elaboreze o nouă strategie pentru tratarea persoanelor cu autism, strategie orientată spre normalizarea microflorei intestinale.
Sursa RTV.ro
Citeste mai mult aici.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s