0

Autismul poate fi „vazut“ in creier de la varste foarte mici

Cauzele autismului nu sunt inca pe deplin intelese, dar un nou studiu atesta existenta unui tipar unic al aparitiei acestei boli. Pana acum, defectele genetice erau incriminate pentru tulburarile comportamentale, mai exact, se credea ca o serie de mutatii rare duc la efecte majore. Se pare, insa, ca o cantitate mult prea mare de informatii care „bombardeaza“ creierul copiilor duce la aparitia bolii.
Activitatea cerebrala intensa face aproape imposibila o filtrare corespunzatoare a informatiilor, fapt care este considerat de cercetatori ca fiind un semn distinctiv al creierului autist. Astfel, un studiu al cercetatorilor de la Universitatea Stanford din SUA a demonstrat ca acest tipar al asa-numitei „hiperconectivitati“ in unele parti ale creierului ar putea ajuta medicii sa recunoasca autismul inca din faza incipienta, scrie „Time“.
Oamenii de stiinta au scanat creierele a 20 de copii cu autism cu varste cuprinse intre 7 si 12 ani, avand, in acelasi timp, si un grup de control format din 20 de copii cu varste asemanatoare care nu aveau boala. Examinarile asupra creierelor au dus la descoperirea unor conexiuni intre neuroni mult mai puternice in cazul copiilor cu autism. Zonele cele mai solicitate erau cele care aveau legatura cu introspectia, vederea si miscarea.

Sortarea informatiilor, un indicator al autismului?

Cercetatorii au observat o activitate cerebrala intensa in zona creierului care se ocupa cu sortarea fluxului de informatii care vin atat din interiorul corpului, cat si din mediul extern. Cu ajutorul imagisticii prin rezonanta magnetica (IRM) si al unui program pe calculator dezvoltat de cercetatori, ei au reusit sa cartografieze aceasta zona. Astfel, oamenii de stiinta au deosebit copiii cu autism de cei sanatosi intr-o proportie de 78%.
„Este minunat. Trebuie sa ne indreptam atentia si spre repere biologice ale autismului, nu doar sa ne concentram pe interviuri si pe observatii“, crede Kamila Markram, directoare a Brain Mind Institute din Elvetia, care a efectuat cercetari asemanatoarea pe animale, concluziile fiind asemanatoare. Mai mult, cu cat creierul copiilor cu autism era mai activ, cu atat simptomele bolii erau mai grave. Comportamentul copiilor cu autism era, de cele mai multe ori, repetitiv, iar activitatile se rezumau la obsesia pentru un calculator sau pentru tabelul periodic al elementelor. Descoperirile demonstreaza astfel ca in cazul copiilor cu autism dezvoltarea este foarte diferita de cea a copiilor sanatosi, putand fi detectata numai cu ajutorul IRM-ului.

Teoria „lumii intense“

Hiperconectivitatea ar putea sa explice atat deficitele comportamentale asociate cu autismul, precum si unele dintre aspectele sale pozitive. De exemplu, o activitate cerebrala intensa poate sa duca la un exces de informatii, care in final se poate concretiza cu un caracter introvertit, interese restranse si un comportament repetitiv ca modalitati de scapare sau de adaptare la mediul inconjurator. Pe de alta parte, o asemenea conexiune neuronala poate sa duca la o memorie si o atentie imbunatatite. Cele mai noi descoperiri vin sa sustina teoria „lumii intense“ dezvoltata de medicul Kamila Markram.
Teoria defineste autismul ca fiind rezultatul unei cantitati mult prea mari de informatie care „apasa” pe creier, organul fiind incapabil sa prelucreze un astfel de volum. Accentul repetitiv si obsesiv pe care copiii cu autism il dezvolta ar putea sa fie un soi de mecanism de adaptare fata de excesul de informatii, arata teoria.
„Pentru ca un creier care sufera de autism nu este adaptat in a face fata informatiilor externe, se poate concentra doar pe o gama restransa de interese. Tocmai acest tip de concentrare poate sa dea nastere unor calitati exceptionale”, este de parere Vinod Menon, profesor de psihiatrie specializat in comportamentul copiilor si adolescentilor de la Universitatea Stanford. Totodata, aceasta cercetare ofera o perspectiva asupra modului in care creierul este organizat, evidentiindu-i atat beneficiile, cat si calitatile, mai completeaza profesorul. Recunoasterea unui tipar unic prin care autismul sa fie identificat poate sa favorizeze gasirea unor solutii pentru prevenirea bolii inca de la primele semne, in general in jurul varstei de doi ani.
Daca cercetarile actuale sugereaza ca terapiile comportamentale ajuta suferinzii de autism sa invete cum sa proceseze informatiile intr-un mod organizat, poate ca viitoarele studii ar putea sa rafineze terapiile prin concentrarea pe latura creativa a copiilor si pe capacitatea acestora de a-si atenua comportamentele nesanatoase.
O astfel de initiativa ar putea duce la evitarea cazurilor de stigmatizare, de discriminare sau de izolare a copiilor cu autism. In Romania, numarul persoanelor care sufera de autism este inexact, din moment ce se cunoaste doar cazurile inregistrate la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) pentru a solicita certificatul de handicap: aproximativ 4.000 de cazuri.

Sursa: GHID DE SĂNĂTATE

Advertisements