0

Ruxi, prietena mea

Hmmm…. Cred că sunt un băieţel fercheş! Am deja o prietenă. Pe Ruxi.

Ea este fiica naşilor mei de botez, Geta şi Andrei.

Apropo, La mulţi ani, năşico! Azi este Sfântul Gheorghe, onomastica ta.
Pe Ruxi o ştiu de când a venit pe lume. Ea este mai mică decât mine. Nici cu ea nu m-am înţeles de la început. Şi nu pentru că “aşa-i cu fetele”, dar ştiţi voi bine de ce îmi este mie mai greu să mă împrietenesc cu toată lumea…
Însă… mama e prietenă cu Geta de-o viaţă, tata şi Andrei, de cum s-au cunoscut; prietenia e o tradiţie în familiile noastre. Aşa că, let’s go, Ruxi, it’s time to become friends! (staţi liniştiţi, nu vorbesc englezeşte, dar aşa vrea administratorul blogului să spun acum ce gândesc!).

În planul de socializare (al celor mari, pentru noi, cei mici) sunt multe, multe întâlniri cu copii de vârsta mea. Pe Ruxi am avut-o într-o seară musafir. În altă zi, am ieşit împreună în parc. Eu am cam… acaparat toboganul, dar Ruxi nu s-a supărat. Aşa sunt prietenii – te înţeleg, orice ai face.

Advertisements